Despre cât de mici suntem

Actualizată în: Mai 6


Ne credem stăpânii acestei planete! Viețuitoarele cele mai inteligente, prin urmare și cele mai tari, nu-i așa? Noi suntem în vârful trofic și suntem de asemenea cei care cred că lor li se cuvine această planetă.

Nu e deloc așa.

Planeta aceasta pe care trăim (de o perioadă foarte mică de timp și probabil încă o milisecundă din vârsta ei de milione de ani) nu e a noastră, nu a fost și nu are cum să fie! O furnică nu va conduce niciodată un Transatlantic (ca să fac pe plac copiilor).


Hai să facem un stop-cadru.

Pe suprafața pământului suntem ca niște furnici care au scos două trei mușuroaie pe o limbă de pământ uscat și încălzit de soare. Un petec de pământ care măsoară doar 30% din suprafața totală a acestei planete acoperită de fapt cu apă, cu apă rece, apă adâncă, apă sărată, cu presiuni inimaginabile sub care trăiește o altă lume, de o mie de ori mai mare, pe care de abia o cunoaștem.



La începutul anilor ’50, cumva, nu vreau să intru în detalii, omenirea, în loc să studieze și să exploreze pământul, a hotărât să studieze Universul. Prin urmare cele mai mari resurse s-au îndreptat spre descoperirea Universului. O altă greșeală.


Fiind “găzduiți” pe această planetă, cred că ar fi fost mult mai inteligent și mai sănătos, în logica supraviețuirii, să înțelegem unde suntem, pe ce “bolovan” trăim, de ce și mai ales cum să trăim “cât mai lung cu putință”.


Din punctul meu de vedere am eșuat din momentul în care am ales să cercetăm Universul, un spațiu mult prea complex pentru a fi înțeles de niște mici furnici, care nu știu nici măcar grăuntele sau pietricica pe care stau…


Am eșuat prematur printr-un jalnic pas pe Luna, care s-a transformat și a continuat cu un salt imens înspre o industrializare idioată, un consum exponențial accelerat al resurselor planetei.

Practic, în mai puțin de 100 de ani, am consumat toată rezerva de petrol acumulată în 4,5 miliarde de ani cât are această planetă (autoîngropându-ne într-o lume super-poluată și plină de plastic - un derivat de altfel al aceluiași petrol).


Am eșuat cu succes într-o lume în care valorile sunt toate despre consum, viteză și bani.

Cumva, specia noastră a căutat întotdeauna aceste 3 lucruri. Însa în ultimii 100 de ani le-am găsit și adunat pe toate.


Precum bancul cu Făt-Frumos care creștea într-o zi ca alții în 10 ani și într-o săptămână a murit, cam așa suntem și noi în raport cu această planetă.

Trebuie să oprim această cursă stupidă spre autodistrugere.

Deunăzi am mai primit un “hint” de la un covid mic, mic de tot… pe nume 19.

Un alt organism ca noi pe acest bolovan numit Pământ și care ne spune că ar trebui să reanalizăm scopul nostru pe aici… Nu-i așa?


Hai s-o făcem!

https://www.quora.com/What-are-the-relative-sizes-of-the-Earth-and-the-Moon-and-their-distance-from-each-other

2

21 afișare
Logo-SOS-liniehd.jpg