Știința bunătății - 2 lucruri pe care le-am învățat de la ”inventatorul” ei David Hamilton

David Hamilton – om de știință, cercetător, a lucrat în industria farmaceutică și a contribuit la dezvoltarea de medicamente pentru boli cardiovasculare și cancer. Inspirat de efectul placebo, a părăsit industria pentru a scrie cărți și a educa oamenii despre modul în care își pot valorifica mintea și emoțiile pentru a-și îmbunătăți starea sănătatea.

Pe David Hamilton l-am văzut prima dată în documentarul Netflix ”Heal”, iar apoi live la conferința Life Lesson (Londra, ediția 1, februarie 2020). Ne-a plăcut de el, pentru că deși teoriile sale par mai degrabă spirituale, Hamilton folosește cercetările științifice pentru a-și valida teoriile.

2 lucruri pe care le-am învățat de la el:

1. Bunătatea face bine la sănătate.

Opusul stresului nu este pacea ci bunătatea, iar bunătatea ne afectează în mod pozitiv organismul, așa cum stresul ni-l afectează în mod negativ. Cele mai mici gesturi de bunătate pe care le facem pentru noi înșine sau pentru alții pot avea efecte benefice asupra stării noastre de sănătate. David Hamilton susține ca există un hormon al bunătății - oxitocina; iar atunci când noi manifestăm bunătate, oxitocina ne inundă creierele și trupurile, iar bunătatea schimbă structura creierului, influențează inima și sistemul imunitar.

În cartea sa „De ce îți face bine să faci bine” el demonstrează că atunci când suntem buni, corpul nostru este mai sănătos, pentru că bunătatea modifică structurile neuronale ale creierului, ajută o inimă bolnavă să se regenereze mai rapid (chiar să își extindă durata de viață) și stimulează sistemul nervos pentru a combate inflamația, sursa de pornire a celor mai semnificative boli, inclusiv cancerul.

Putem chiar să ne cultivăm bunătatea făcând scurte exerciții zilnice de meditație activă. Propunerea lui este tehnica de meditație mindfulness ”Love and kindness”.

2. Creierul nu distinge între realitate și imaginație, astfel ne explicăm:

- Efectul placebo.

Cercetările, pe care el le-a făcut, ne arată că atunci când o persoană primește un medicament placebo, creierul lui reușește să producă singur acele substanțele necesare pentru a rezolva problema pentru care i s-a administrat medicamentul. De exemplu, atunci când iei un medicament placebo pentru durere, dar crezi că este un calmant adevărat, te aștepți la o reducere a durerii. Dar, de fapt, creierul tău își produce singur propriile calmante naturale pentru a răspunde acestei așteptări.

- Vizualizare.

Puterea vizualizării este echivalentă cu realitatea pentru David Hamilton. El ne-a spus la Londra că nu a jucat tenis niciodată, până la 40 de ani. Într-o zi însă, s-a hotărât să se înscrie la un turneu local. Nu s-a antrenat deloc, în schimb a practicat în fiecare zi vizualizarea antrenamentului și a jocului de tenis și în mod surprinzător a ieșit campion.

Pe cât de surprinzătoare este povestea, ea este susținută de studii științifice. Printre acestea celebrul „studiu al pianului” în care cercetătorii de la Universitatea Harvard, conduși de Alvaro Pascual-Leone, au comparat creierele persoanelor care cântă o secvență de note la pian, cu creierele oamenilor care își imaginează doar că exersează notele la pian. Acea parte din creier conectată la mușchii degetului s-a schimbat în același măsură la ambele grupuri de oameni, indiferent dacă au atins clapele fizic sau doar mental.

Într-un alt studiu, realizat la Lerner Research Institute din Cleveland, voluntarii au reușit să își sporească rezistența musculară fără să ridice nici măcar un deget, doar prin vizualizare.

Singura mențiune a lui Hamilton este că la fel ca în viața reală și vizualizarea necesită practică.


9 afișare
Logo-SOS-liniehd.jpg